Otetul, istoria otetului, tipuri, propietati, folosire
Otetul

Otetul

Otetul

Otetul

are un trecut indepartat, antic la fel ca si vinul. De fapt se obtine din vin lasat in aer liber si apoi acrit rapid. Denumirea in franceza a otetului este “vinaigre” adica vin acru. Otetul este pomenit in vremuri antice , atat de vechi incat apare in Biblie, in timp ce Romanii si Grecii ii recunosteau multe propietati medicale.
Procesul de obtinere al otetului este foarte simplu: alcolut in contact cu aerul si in prezenta microorganismelor fermenteaza rapid. La suprafata se formeaza o pojghita de culoare gri care acopera lichidul, iar cu timpul aceasta se transforma intr-o masa gelatinoasa denumita altfel si “mama otetului”.
Chiar daca otetul se poate produce in mod natural, in procesul industrial se foloseste o procedura precisa de aceea in ziua de azi putem gasi otet produs artizanal dar si otet produs industrial.
Producerea artizanala, numita si “ procedura Orli” , prevede ca otetul sa fie produs in butoaie de stejar in care vinului i se adauga “mama otetului” si apoi se lasa la macerat. Succesiv se filtreaza si se imbuteliaza. Procedura este continua, luandu-se otetul si adaugandu-se vinul; acest otet pastrandu-si in timp culoarea si aroma.
Obtinerea otetului industrial prevede insa ca lichidul sa fie adunat in vase metalice incalzite si mestecat cu bete de stejar care, la randul lor au fost tratate cu otet. In acest felotetul se obtine foarte rapit, intr-o zi.

In comert se pot gasi urmatoarele tipuri de otet
-otet de mere: produs prin fermentarea sucului de mere, bogat in minerale si un bun antibacteric.
-otetul de orez: produs in doua faze, prima in care se fermenteaza faina de orez, iar cea de-a doua a fermentarii acetice. Este folosit pentru a condimenta Sushi.
-otetul de miere: deriva dintr-o substanta vegetala care dupace a fost tratata de albine se pune la fermenatt. Se foloseste pe orice aliment si ca bautura de potoit setea.
-otetul de malt: se obtine prin fermentarea maltului de orz. Este putin gros, aromatic , delicat si se foloseste pentru carne si peste. Englezii il folosesc la condimentarea cartofilor prajiti.
-otetul de cocos: se obtine din seva palmierului de cocos raspandit in Asia si India.
-otet de trestie de zahar (canna): obtinut din trestia de zahar si este folosit in Franta, Usa si Filippine.
-otetul de bere: are aroma particulara de malt si este produs in Austria, Germania si Tarile Joase.
-otetul balsamic: cel mai cunoscut fiind cel de Modena si Reggio Emilia. Pe piata se gasesc de foarte multe calitati.
-otetul comun: obtinut din vin alb.

Conservare:
Otetul se poate conserva fara probleme la temperatura camerei, de preferinta la intuneric. In rest nu necesita precautii particulare. Poate pierde putin din limpezime formandin interiorul sau putina “mama” care poate fi filtrata sau lasata.

Folosire in bucatarie:
Otetul are multe folosinte in bucatarie: poate fi folosit pentru a marina carnea si pestele sau pentru a prepara dresingul la salate. De asemenea se poate folosi la murarea zarzavaturilor.

Propietati nutritionale:
Otetul contine un mare procent de apa (95%), furnizeaza putine zaharuri si putine calorii. Este indicat la tratarea imediata a intepaturilor de insecte, a arsurilor si a ranilor. Stimuleaza aperitul si digestia , dar este contraindicat celor care sufera de ulcer.

Curiozitati:
In casa, otetul nu trebuie sa lipseasca niciodata, acesta putand fi folosit pentru a lua petele de rugina de pe ustensile, iar pentru maini este un remediu optim in inlaturarea petelor de fructe. De asemenea este bun ca anticalcar si face ca geamulrile spalate cu apa si o picatura de otet sa fie mai stalucitoare. O picatura de otet in apa florilor taiate din vaza face ca acestea sa dureze mai mult.

[GARD]

, , , ,

Nici-un comentariu deocamdata. Lasa comentariul tau!

Lasă un răspuns