Drojdia, despre, proprietati folosire in bucatarie si industrie

Drojdia

Drojdia

Drojdia

Drojdia

Drojdia

este un microorganism apartinand clasei eucariotelor care nu are nevoie de lumina pentru a creste, aceasta utilizand surse organice in acest scop. Pana in prezent au fost descoperite circa 1500 de specii de drojdie, circa un procent din numarul de specii de drojdie ce se presupune ca ar exista.
Drojdia era folosita inca din vremuri stravechi in procesul de coacere si fermentatie, in prezent ea gasindu-si foarte multe moduri de a fi utilizata in industrie precum si in biologia si medicina moderna.
Una dintre multiplele aplicatii biotehnologice ale drojdiei si poate cea mai importanta este fermentarea zaharului denumita in termeni tehnici fermentatie alcolica. Prin acest proces drojdiile metabolizeaza zaharurile din fructe, cereale etc. producand alcool si dioxid de carbon. Fara acest proces nu ar fi posibila obtinerea unor produse atat de dragi noua tuturor cum ar fi: painea si alte produse de panificatie sau vinul, berea si alte bauturi fermentate.
Chiar daca cu mii de ani in urma procesul de fermentatie decurgea de la sine, fiind rezultatul actiunii drojdiilor salbatice din mediul inconjurator care, gasindu-si mediul prielnic pentru dezvoltare, isi faceau “meseria” asa cum stiu ele mai bine, procesul a ramas in esenta acelasi cu cel din zilele noaste unde se folosesc tulpini selectionate de drojdie produse industrial, la fel de utile ca si in trecut.
In prezent drojdia este folosita cu precadere in sfera industriei alimentare, insa, putin cate putin, cercetarile efectuate si-au gasit aplicatie si in biologia celulara si moleculara, in genetica si astrobiologie.
Cele mai importante procese in care se foloseste drojdia, in special drojdia de bere, sunt:
Fabricarea vinului- unde drojdia ajuta la fermentarea zaharurilor in mod natural, transformandu-le astfel in alcool. In industria vinului, pentru obtinerea unei calitati uniforme a vinului se folosesc culturi selectionate de drojdie, pure, mai puternice eliminand astfel efectul drojdiilor salbatice care se gasesc in aer si pe coaja strugurilor.
Fabricarea berii- unde procesul este similar celui prin care se obtine vinul. In linii mari, un zahar numit maltoza, prezent in mustul de bere, trece prin procesul de fermentatie rezultatul obtinut fiind alcool si dioxid de carbon.
Produsele din aluat dospit cum ar fi painea si alte produse similare. Zaharurile prezente in aluat, in special amidonul din faina care se descompune in glucoza, sunt fermentate de drojdia de bere. In dospirea painii produsul urmarit este dioxidul de carbon care face ca aluatul sa se umfle datorita bulelor produse prin fermentatie. Acest proces se numeste dospirea sau cresterea aluatului. In timpul coacerii proteinele, precum glutenul din faina de grau si secara, se coaguleaza mentinand astfel gazul carbonic in interiorul aluatului. Astfel rezulta textura pufoasa a painii.

[GARD]

Aboneaza-te

Aboneaza-te la e-mailul nostru de stiri pentru noutati.

Nici-un comentariu deocamdata. Lasa comentariul tau!

Lasă un răspuns